Dinozaurii contemporani omului partea I

Din manualele scolare noi invatam, ca dupa era paleozoica urmeaza cea mezozoica aceasta este era reptilelor gigantice — dinozaurilor. Fosilele din Mezozoic ne marturisec, ca candva (cand?) ''soparlele strasnice'' (anume asa se traduce din greaca cuvantul ''dinozaur'') populau practic toata suprafata Pamantului. Dar daca toate speciile de animale (inclusiv si dinozaurii) au supravetuit Potopului, fiind luate de Noe in corabie, atunci reese ca dinozaurii erau contemporani omului, si nu au murit cu 65 milioane de ani pana la aparitia omului, dupa cum afirma teoria evolutiei. Exista dovezi stiintifice in favoarea acestei afirmatii? Raspunsul este: da, exista. Si chiar destul de convingatoare si suficiente.

Povestea stiintifica a secolului XXI.

 De ce astazi asa de multi oameni, cu mult mai eruditi decat Darwin  au hotarit ca argumentele in favoarea existentei lui Dumnezeu nu reprezinta o valoare reala?

De ce ei cred intr-o poveste stiintifica pentru adulti? Se agata din rasputeri pentru orice invatatura filosofica pseudo-religioasa a apritiei vietii din materia neorganica si evolutia de la molecula la om (ca si cum cristalul de siliciu, cu timpul putea sa evolueze in calculator).

Macroevolutia n-a fost observata personal de nici un savant din lume, in concluziile ei se indoia insusi Darwin, iar un mecanism evolutionist care ar da rezultate nu a fost gasit pana la moment!

Imposibilitatea generarii spontane a vietii

Invatatura evolutionista se refera nu la stiinta practica, dar la cea istorica (despre trecutul neobservabil), mai precis la filosofia naturalista, mascata sub stiinta. Aceasta stiinta istorica trebuie sa explice tot procesul invers: de la om pana la primul organism viu care sa se auto-produca, dar…. nu poate.

De aceea nu e de mirare, ca tot mai multi savant considera ipoteza evolutiei nedovedita, in deosebi, afirmatia despre o aparitie intimplatoare si dezvoltarii vietii pe Pamant din materie neorganica.

Pamantul dupa Potop

Nu se pune la indoiala, ca asa un cataclism global ca Potopul Mondial, trebuia sa produca schimbari substantiale in infatisarea Pamantului. In primul rand, intr-un mod radical s-au schimbat conditiile climatice pe toata suprafata globului. Daca pana la Potop sub protectia stratului de apa in stare gazoasa, de la un pol la altul se observa o clima tropical umeda, atunci dupa distrugerea completa a acestui strat de protectie

De ce sa imbatat Noe?

O dovada interesanta indirecta a prezentei in trecut a presiunii atmosferei mai ridicate, reprezinta evenimentul din capitolul 9 al Genezei, o neplacere care sa petrecut cu Noe la scurt timp dupa Potop. Pana nu demult (cand a fost inventata pasteurizarea, conservarea si pastrarea bauturilor) vinificatia era unica posibilitate de conservare si pastrare a bauturilor. Ca regula se facea vinul, obtinut pe calea fermentatiei naturale a sucului de struguri, si avand o tarie de aproximativ 12% vol. Nu e de mirare, cand dupa Potop Noe din nou a inceput sa prelucreze pamantul, el cel mai degraba a sadit o vie. Dar in conditiile climaterice schimbate aceasta a dus la consecinte grave pentru istoria omenirii:

Mecanismul Potopului

Ce procese totusi au avut loc in timpul evenimentului catastrofic in istoria Pamantului cunoscut sub numele de “Potopul Biblic”?

In cartea Geneza gasim mentionat: “În al şase sutelea an al vieţii lui Noe, în a şaptesprezecea zi a lunii a doua, toate fântânile marelui adânc au ţâşnit, iar stăvilarele cerului s-au deschis.Ploaia a căzut pe pământ timp de patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi.” Geneza 7:11-12

Iata cum ar fi descris acest fenomen geofizicienii. Supraincalzirea continua a nucleului Pamantului ar fi creat o stare de tensiune scoarta terestra, aproape de critica. Chiar si o mica influenta din exterior, cum ar fi caderea unui meteorit de marimi mari nemijlocit ar fi dus la divizarea scoartei terestre. Aceasta crapatura care se extindea cu viteza sunetului prin roca, avea nevoie de doar 2 ore ca sa inconjoare Pamantul.