Climatologie

    

Pamantul dupa Potop 

Nu se pune la indoiala, ca asa un cataclism global ca Potopul Mondial, trebuia sa produca schimbari substantiale in infatisarea Pamantului. In primul rand, intr-un mod radical s-au schimbat conditiile climatice pe toata suprafata globului. Daca pana la Potop sub protectia stratului de apa in stare gazoasa, de la un pol la altul se observa o clima tropical umeda, atunci dupa distrugerea completa a acestui strat de protectie incalzirea suprafetei pamantului la diferite latitudini nu era aceeasi, ceea ce a dus in activare a fenomenului care mai inainte nu era observabil, rafale de vanturi puternice. “Dumnezeu Şi-a adus aminte de Noe şi de toate vietăţile şi vitele care erau împreună cu el în arcă. Dumnezeu a făcut să sufle un vânt peste pământ, iar apele s-au potolit.” Geneza 8:1

In rezultat pe Pamant s-au creat diferite zone climaterice dependente de conditiile meteorologice ale anotimpului anual, iar formarea in zonele polare a calotelor glaciare au acumulat o parte din apa oceanului mondial. Conditiile climatice si-au lasat amprenta si asupra aspectului biosferei. Unele specii de plante si animale, caracteristice conditiilor anterioare a climei nu au putut sa se adapteze la o astfel de schimbare brusca si au degradat (unele nemijlocit pana la disparitia completa). Altele insa au nimerit in conditii mai prielnice si au devenit dominante. Astfel, clima tropicala umeda de pana la potop era prielnica pentru plantele cu spori gigantici, care dominau pe toata planeta. Clima contrastelor care a succedato sa dovedit a fi mai favorabila pentru plantele gimnosperme și angiosperme.

Daca ne aducem aminte, ce ne vorbesc manualele scolare de biologie despre dezvoltarea vietii pe pamant, atunci vom constata ca anume schimbarea “brusca” a lumii vegetale si animale se observa, prin compararea fosilelor cu flora si fauna moderna.

Concluzia ce sugereaza a fi dedusa este ca anume Potopul si a fost cauza celei mai grandioase etape in istoria geologica a Pamantului moartea masiva a speciilor intr-o perioada foarte scurta de timp.

Cea mai friguroasa iarna din ultimii 500 de ani

In ianuarie anul 1709 temperatura in Europa brusc a scazut, din Scandinavia pana in Italia si Cehia pana pe malul ocianului din Franta — totul era acoperit de gheata. Marea a inghetat, lacurile si raurile au inghetat complet, iar pamantul a inghetat pana la 1 metru in adincime. Vitele au murit in saraiuri, copacii au crapat de frig, cei care calatoreau pe drumuri au murit de hipotermie.

Marinarii in largul marii au avut aceeasi soarta. Unul din cei mai buni observator meteo William Derham, scria”Ma gindesc ca gerul a fost cel mai puternic din toata istoria omenirii ”. Iarna anului 1709 este socotita cea mai rece din ultimii 500 de ani. Acest ger a fost apogeul “Mica era glaciara” care sa inceput in sec. 14 si a continuat pana in sec. 19.

Cauzele acestor conditii meteo nu au fost stabilite pana la capat. Savantii afirma ca intensitatea radiatiei solare in aceasta perioada era mica, si anume in acest timp (1707-1708) au avut loc eruptia puternica a vulcanilor Vezuviu, Santorini si Fidji care a dus la eliberarea unor cantitati uriase de praf in atmosfera. Denis Wiler climatolog de la Universitatea Sunderland, Marea Britanie lucreaza la «Proiectul Mileniului al ONU», scopul caruia e de a reface scenariul climei in Europa in ultima mie de ani. Wiler se foloseste de datele luate de la flota marina Regala. Rezultate cercetarilor sale sunt surprinzatoare. De obicei iernile reci in Europa sunt aduse de vanturile geroase din Siberia, dar Wiler a observat predominarea vanturilor din Sud si West si conditii de cicloane care asigura o vreme calda. Wiler si-a comentat observatiile spunind: ''Combinatia frig, cicloane si vanturi vestice ne arata ca un alt mecanism a fost activat in acea iarna'' El a continuat:''Noi avem nevoie sa explicam schimbarile naturale ale climei in ultima mie de ani, ca sa scoatem in evidenta factorii care influenteaza clima''. Pentru aceasta mai intii este nevoie de analizat detaliat insusi schimbarile. Clima este foarte complexa, de aceea periadele calde, reci, secetoase sau umede nu trebuie de explicat cu unele si aceleasi mecanisme.

Perioadei ''Mica era glaciara'' ia precedat ''Perioada calda Medievala'', in care temperatura medie era mai ridicata de cat indicatorii actuali de incalzire dar atunci nimeni nu mergea cu masini si nu erau fabrici de produse electrocasnice. Noi trebuie sa intelegem procesele naturale de schimbare a climei dar totodata trebuie sa acceptam si faptul existenta unor forte, care noi nu le putem controla: vulcani, vanturi, eruptiile pe Soare, Dumnezeu. Este timpul sa ne invatam sa utilizam corect ceea ce ne-a dat Dumnezeu si sa ne incredem in Creator, in miinele Caruia se afla forte de necontrolat.

 

Insusi Pamantul ne vorbeste despre existenta Potopului mondial.

Descoperirea mamutilor in Siberia ne vorbeste ca, clima temperata brusc a fost inlocuita cu oscilatiile dintre frig in regiunea Arctica si caldura la tropice. In afara de aceasta, secarea rezervoarelor de apa pe toate continentele de asemenea ne vorbeste despre o inundatie a uscatului in trecut de catre apele marii. 

Profesorul Fessenden aduce argumente geologice ca ocianul in trecut se intindea pe o distanta de 3000 km. de la Caucaz pana in Mongolia. El de asemenea afirma ca in anul 300 i.Hr. Marea Caspica si Marea Aral se uneau intre ele. 

 Cand Marco Polo in anul 1280 d.Hr. a interprins renumita sa calatorie prin Asia Centrala traseul lui trecea prin paduri si campii pline de ape. El a intilnit in calea sa nenumarate lacuri si a vizitat o multime de orase infloritoare. Mai tirziu cand expeditia lui Citroen a parcurs acelasi traseu orasele erau in ruine, lacurile secate, iar padurile uscate. 

Expeditia lui Andrews in desertul Gobi a dezgropat corpuri umane care apartin tipului mongoloid modern, fiind infasurati in coarja de mesteacan. Astazi acolo nu exista nici un mesteacan la mii de km. in jur. 

 Simtitor seaca Marea Caspica, in ultimul timp nivelul marii scade cu 75 cm. pe an. Autoritatile locale depun eforturi mari ca sa opreasca acest proces. Acelasi tablou se observa si in Sahara. Pustiul din Nigeria in decurs de 20 de ani a avansat cu 300 km. Cu 200 de ani in urma cand Mungo Park a vizitat Timbouktou, orasul era situat pe malul lacului. De atunci pana in prezent lacul sa retras cu 65 km. 

 Pe timpul lui Herodot pe campiile si dealurile Africii de Nord locuiau camilele,strutii, elefantii, rinocerii, hipopotamii si alte animale. Astazi este doar pustiu. Lacul Utah din America de Nord este doar ce a ramas din lacul sarat de dimensiuni mari care le avea cu doar cateva sute de ani in urma.

 Lacul sarat Eyre din Sudul Australiei, descoprit in anul 1840 cu o suprafata de mii de km. patrati practic a secat. A ramas doar fundul marii uscat cu o suprafata de 800 000 km. patrati. In centrul inimii muntilorAnzi, in Bolivia la inaltimea de 3700 m. Se afla ce a mai ramas din oceanul care a fost candva acolo. Candva el avea 650 km. in lungime si 160 km. in latime. Apa care patrunde in lacul care a ramas si mlastini este dulce, ia curge din regiunile unde solurile nu contin sare. De aceea concentratia mare de sare din lacuri si pustiul inconjurator se explica prin aceea ca acest loc candva a fost fundul oceanului. Valurile mareice puternice cauzate de Potopul mondial a hotarit soarta acestei mari. 

 Procesul secarii izvoarelor si-a luat acum un asa avint, care nu putea sa se inceapa cu milioane de ani in urma, in caz contrar toate lacurile si marile continentale demult ar fi secat toate. 

Cu 4-5 mii de ani in urma aceste rezervoare de apa ar fi trebuit sa fie umlute cu apa de mare. De remarcat este faptul, ca majoritatea din ele sunt sarate dar nu dulci. Ca lacurile dulci sa devina sarate ele trebuia sa fie inundate de apa de mare. 

 Un fapt bine stiut se socoate ca asa numitul “uleiul mineral” adica petrolul, rezervele caruia sunt prezente pe tot globul sau format din aglomeratiile gigantice de pesti, care sau transformat in petrol sub influenta presiunii sedimentelor depuse deasupra. In zacamintele de petrol deseori sunt intilniti dinti de rechin si solzi de peste. 

 Ce fel de valuri mareice de dimensiuni imense ar fi putut arunca pe uscat creaturi marine fara numar si apoi acoperite cu pamant pe alocuri cu grosimea de 1000 de metri? Concluzia este doar una ca acest lucru s-a intimplat cand “ toate fântânile marelui adânc au ţâşnit ” descris in cartea Geneza 7:11.

INCURSIUNE IN TRECUT – 1300 I.C

Pentru a intelege mai bine ce anume se intimpla în nordul Oceanului Atlantic, Pentagonul a studiat istoria fenomenelor natuale, incercand sa afle cind s-a mai oprit Gulf Stream-ul si care au fost consecintele acestei opriri asupra climei, precum si cit timp a durat acest eveniment.S-a aflat ca, de cîteva ori s-a oprit sau s-a incetinit extrem de mult curgerea Gulf Stream-ului în ultimii 5000 de ani.

Cea mai recenta schimbare a fost în anul 1300 i.C., cind curentul doar si-a incetinit curgerea rezultind o perioada de 550 de ani care se numeste “era glaciara usoara”. Pentagonul a constatat insa ca în acea perioada a “erei glaciare usoare” coasta de est a SUA a devenit extrem de rece iar Anglia avea clima din Siberia de azi, în timp ce coasta de vest a SUA si zona centrala au avut o clima atit de uscata, incit padurile au ars în totalitate - iata consecinta doar a incetinirii curentului Gulf Stream.
Si deja acest curent a ajuns la 1/3 din viteza sa normala de convectie termosalina începind cu 1990. Puteti usor observa ca în ultimii 10-14 ani clima Europei s-a schimbat dramatic.
Un studiu recent legat de indienii Anasazi este edificator. In secolul 14, Anasazii au disparut complet din Canionul Chaco din New Mexico si nu se stie daca au apucat sa ajunga prin alte locuri, deoarece nu exista nici un fel de urme. Dar daca ne intoarcem la anul 1300 în care a început sa incetineasca Gulf Stream-ul, ei bine, aflam ca Chaco Canyon a stat 47 de ani continuu fara nici o picatura de ploaie! Da, ati citit bine, 47 de ani, fara nici o picatura de apa, ceea ce inseamna ca nimeni nu poate supravietui în asemenea conditii.
Arheologii care au prezentat acest studiu nu au stiut ce a provocat aceasta seceta, dar din informatiile Pentagonului rezulta clar ca a fost vorba de o “mica” incetinire a Gulf Stream-ului. Pentagonul este de parere