Chimie


De ce sa imbatat Noe?

O dovada interesanta indirecta a prezentei in trecut a presiunii atmosferei mai ridicate, reprezinta evenimentul din capitolul 9 al Genezei, o neplacere care sa petrecut cu Noe la scurt timp dupa Potop. Pana nu demult (cand a fost inventata pasteurizarea, conservarea si pastrarea bauturilor) vinificatia era unica posibilitate de conservare si pastrare a bauturilor. Ca regula se facea vinul, obtinut pe calea fermentatiei naturale a sucului de struguri, si avand o tarie de aproximativ 12% vol. Nu e de mirare, cand dupa Potop Noe din nou a inceput sa prelucreze pamantul, el cel mai degraba a sadit o vie. Dar in conditiile climaterice schimbate aceasta a dus la consecinte grave pentru istoria omenirii:
''El a băut vin, s-a îmbătat şi s-a dezbrăcat în cortul său.Ham, tatăl lui Canaan, a văzut goliciunea tatălui său şi le-a spus despre acest lucru celor doi fraţi ai săi de afară.Dar Sem şi Iafet au luat o haină, şi-au pus-o pe umeri, au intrat în cort mergând cu spatele şi au acoperit goliciunea tatălui lor; feţele lor erau întoarse, astfel încât ei n-au văzut goliciunea tatălui lor.Când Noe s-a trezit din beţie şi a aflat ce i-a făcut fiul său cel tânăr,a zis: „Blestemat să fie Canaan; să fie cel mai de jos dintre sclavi pentru fraţii săi.“'' Geneza 9:21-25.
Din textul citit se creeaza o impresie, ca efectul, cauzat de intrebuintarea vinului, a fost o surpriza atat pentru Noe (noi stim, ca Noe a fost un om drept si integru (Geneza 6:9), iar o asa caracteristica in orice societate presupune moderatie si abtinere de la exces), ca si pentru familia lui — anume aceast lucru a determinat reactia neadecvata a fiului mai mic, care la vremea ceea avea deja copii proprii si vederea unui om gol nu a reprezentat pentru el o mirare. Se pare ca, Ham pentru prima data in viata lui a vazut un om beat. Mai mult de atat, incidentul care sa petrecut cu Noe este prima mentiune a cazului imbatarii cu vin din toata istoria omenirii.
Efectele, care apar in organismul omului in rezultatul actiunii alcoolului (etanol), in mare parte depinde de gradul de acumulate al acetaldehidei, care se formeaza in rezultatul oxidarii etanolului.
Metabolismul etanolului schematic poate fi redat in felul urmator:
etanol - acetaldehida - acid acetic – acetil CoA - ciclul Krebs - СО2 + Н2О + energia
Acetaldehida este o substanta toxica, si cu toate ca gradul de alcoolism de obicei se masoara pe baza concentratiei de etanol in singe, anume continutul in singe a acetaldehidei si utilizarii ei rapide este hotaritoare in formarea intoxicatiei alcoolice. Organismul doreste cat mai rapid sa se elibereze de acetaldehida libera prin reactia de oxidare cu formarea acidului acetic. Aceasta reactie are nevoie de prezenta fermentului aldehida dehidrogenazei, care in calitate de cofactor foloseste NAD+ (nicotinamidadeninadinukleotida):
    О О
    // //
СH3-С + NAD+ + H2O  CH3-С + NADH + H+ (1)
     \ \
    Н ОН
(acetaldehida)(acid acetic)
NAD+ ea asupra sa electronii de la substratul oxidarii (in mare parte, de la acetaldehida) si le transmite prin lantul transportatorului de oxigen, ce este insotita de generare de energie, depozitata in adenozin trifosfat. Acest proces, denumit oxidare biologica decurge in mitocondria celulei. Lantul transportatorilor de electroni consta din NAD, FAD ( Flavin adenina dinukleotida), coenzima Q (ubichinona), si de asemenea citocromilor b, cl, c si a.
Oxigenul este acceptorul final de electroni, si in caz de deficit (de exemplu – scaderea partiala a presiunii in aerul inspirat, in mare parte din cauza caderii presiunii) sistemul de oxidare biologica a enzimelor devine mai putin incarcat, in rezultatul caruia balanta reactiei este inclinata in stinga prin depozitarea acetaldehidei in organism si dezvoltarii efectului caracteristic betiei, exprimat intr-o masura mai mare, decat in conditiile continutului normal de oxigen.
Dar influenta alcoolului asupra organismului este direct legata de cantitatea oxigenului in singele omului, dar el la randul sau de presiunea partiala a oxigenului in aer. Multi calatori care au vizitat regiunile muntoase din sudul Caucazului au simtit pe pielea lor ''ospitalitatea'' locala. Localnicii deseori implica oaspetii intr-un joc, care practic a devenit un element al culturii, cand refuzul de a consuma vin in aceeasi cantitate ca si ei este considerata ca o nestima fata de traditia seculara a acestei natiuni. Rezultatul final al acestei distractii — imbatarea oaspetilor pana la o stare de inconstienta, aratindusi astfel superiotatea trairii la altitudine fata de ''cei slabi'' din cimpie. Fara sa constientizeze, localnicii al caror organism sa adaptat la conditiile de munte, se folosesc de efectul influentei hipoxiei asupra metabolismului alcoolului, rezultat in urma scaderii presiunii, care este datorata ridicarii la altitudinea de 1500-2000 metri.
Cu cat mai semnificativa influenta asupra proceselor metabolismului in organism trebuia sa fie scaderea marimii presiunii aerului cu 1,14 — mai mult de doua ori?! Se pare, ca pana la Potop efectul alcoolului al vinului putea sa fie echivalentul intrebuitarii chefirului din zilele nostre: pentru o prelucrare directa a continutului de alcool din chefir este suficient nivelul actual al oxigenului din singe. In orice caz Noe nu a fost invinovatit pentru aceasta betie intimplatoare, cu toate ca pozitia generala a Bibliei fata de betie este una negativa.
In acest fel noi vedem, ca situatia descrisa este in concordanta cu conceptiile noastre moderne despre influenta schimbarii presiunii atmosferice ca efect, ce la avut alcoolul asupra organismului uman. Dar cateva mii de ani in urma toate acestea nu erau cunoscute, asa ca unica explicatie a istoriei biblice a acestui eveniment descris, este ca el a avut loc in realitate.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu